Clipe
februarie 16, 2009
Nu am mai trecut de ceva vreme pe aici. Nimic neobişnuit… inconsecvenţa mă caracterizează. Oricum, nu mi s-a întâmplat nimic fabulos… serviciu nu mi-am găsit aşa că lucrez în continuare ca freelancer (şi începe să-mi meargă binişor…), învăţ, citesc (Cehov – Schiţe şi povestiri, Milan Kundera – Nemurirea).
Pentru că stau destul de mult pe acasă mă uit din când în când la televizor… îl las deschis şi-l pun pe “mute”. Oricum, Kafka e nimic în comparaţie cu ce poţi vedea zilnic la tv.
Sunt tristă fără să am un motiv anume…
La mulţi ani, Cristi Minculescu!
ianuarie 8, 2009
Cristian Alexandru Minculescu.
9 ianuarie 1959 Bucureşti.
IRIS. Muzică. Rock.
Dacă există zei, Cristi Minculescu e cu siguranţă unul dintre ei.
Ani de studenţie, amintiri şi IRIS… pentru totdeauna.
O carte
decembrie 3, 2008
Atmosfera unei lumi total diferită de cea europeană, mentalitatea lumii islamice, conflictele dintr-un Iran agitat, toate acestea se regăsesc în romanul lui KADER ABDOLAH,“La porţile moscheii”.
Mulţi se laudă cu faptul că sunt “open-minded” cu toate că mulţi dintre ei nici nu înţeleg prea bine noţiunea. Citind cartea asta mi-am adus aminte de cât de diferite sunt mentalităţile diverselor culturi. Lumea islamică are o astfel de mentalitate, foarte diferită de cea europeană. Nu mai bună sau mai rea, doar diferită. O carte care ar trebui citită mai ales de cei care trăiesc cu falsa impresie că lumea islamică înseamnă doar terorism şi fanatism. Doar probabil că aceştia (cei care trăiesc cu această impresie) citesc prea puţin…
..
octombrie 22, 2008
“Singurii demoni cu care trebuie să luptăm sunt cei dinlăuntrul nostru.” (Mahatma Gandhi)
.
octombrie 20, 2008
De vreo două ore aşa un playlist doar cu Johnny Cash e pe repeat şi am o stareee… sau mai bine zis n-am nicio stare. Ma simt ca o plantă (şi e toamna târziu). Oare aşa s-o fi simţind o plantă toamna?
Ce lungi pot să pară nopţile astea de toamnă târzie când suferi/te bucuri de insomnie…
Idiotul
octombrie 6, 2008
Am terminat de (re)citit “Idiotul“, de Fiodor M. Dostoievski. Mi-a plăcut chiar mai mult acum. M-au surprins alte aspecte, unele personaje mi s-au părut mai interesante acum, iar de prinţ m-am îndrăgostit iremediabil.
O carte pe care mi-aş dori să o recitesc peste 20-30 de ani.
…
septembrie 10, 2008
Stare ciudata… am mai multe ganduri ca de obicei. Inca nu m-am hotarat daca e un lucru bun sau rau. Azi scriu fara diacritice (de ce? pentru ca nu-mi mai pasa… oricum a devenit mandrie nationala sa fi analfabet).
Aceeasi insomnie… maine [adica azi] am o zi interesanta.
Pana mai zilele trecute cand spuneam ca sunt studenta la fizica [am terminat facultatea intre timp], eram privita intr-un mod ciudat, compatimitor uneori [???]; brusc lumea a devenit interesata si constienta de prezenta fizicii. Nu stiu daca sa ma bucur sau nu. Oricum, e ciudat. Sper ca totul sa se termine cat mai curand [ma refer la mediatizare si interesul asta subit] si lucrurile sa revina la normal. Am aflat azi ca pe langa vastele cunostinte pe care romanul le detine in materie de fotbal, politica, muzica etc. acum e un fin cunoscator si intr-ale fizicii [si nu orice fel de fizici ci nucleara si cuantica... ce mecanica newtoniana si alte lucruri din astea primitive...]. Ehhh… sper ca a trecut.
So… in concluzie, starea mea din noaptea asta: Johnny Cash & Bob Dylan
Al Pacino
septembrie 5, 2008
AL PACINO – actorul meu preferat. De ce? Pentru “Serpico” (1973) şi “După-amiază de câine“(1975). Pentru “Scarface“(1993) şi “Naşul” (1990). Pentru rolul din “Scent of a Woman“(Parfum de femeie). Pentru faptul că nu a ales roluri comerciale.
Ce-mi place cel mai mult la el? Cu siguranţă, ochii. Intunecaţi, profunzi, unici. Si apoi, vocea adâncă, gravă.
Mai sunt câteva filme cu el pe care încă nu le-am văzut. Pe unele le-am revăzut şi de 4-5 ori pentru că merită.
About men
septembrie 5, 2008
De ce categoria MEN I LOVE? Simplu. Pentru că de fiecare dată când aud/citesc cum că toţi bărbaţii sunt nişte misogini, insensibili, porci, infideli şi enumerarea ar putea continua pe măcar 2-3 rânduri, în mintea mea apare cel puţin imaginea unui bărbat pe care eu îl iubesc. Si nu sunt puţini. Au existat de-a lungul timpului nişte bărbaţi extraordinari. Si sunt convinsă că există şi acum. Nu au dispărut. Doar că în întrecerea asta (nici nu ştiu cum să-i spun) femei vs. bărbaţi am pierdut pe undeva capacitatea de a mai recunoaşte meritele altora şi e păcat. So… eu una mă declar fan bărbaţi. 
Iar pe-aici se vor strânge însemnări despre bărbaţii care m-au impresionat, care m-au marcat într-un fel sau altul, care m-au făcut să plâng, să râd ; bărbaţi celebrii sau ,de ce nu, şi anonimi.
